Restituirea împrumuturilor acordate de asociați poate fi realizată doar dacă societatea este solvabilă și nu intră în incapacitate de plată prin acea restituire.
Însă, restituirea împrumuturilor către acționari/asociați este restricționată (interzisă) în primul rând de modificările aduse legii 31/1990 dacă societatea nu are activele nete (capitaluri proprii) mai mari de jumătate din capitalul social, sau dacă restituirea ar duce la insolvență. Amenzile pentru nerespectarea acestei prevederi sunt de pana la 200.000 lei.
Dacă vorbim despre o societate în insolvență, când este necesar să fie protejați terții (neafiliații), cu atât mai mult asociații sau societățile afiliate nu pot să-și recupereze împrumuturile sau creanțele înaintea salariaților, statului (impozite, taxe și accesorii restante), băncilor sau furnizorilor diverși. Creanțele asociaților sau afiliatilor, considerate „creanțe subordonate” nu sunt garantate (sunt chirografare) și se plătesc la final, după ce se plătesc integral celelalte datorii. Regula urmărește protejarea creditorilor independenți (bănci, furnizori, salariați) în fața acționarilor care ar putea „goli” societatea de active cu condițiilerestituirii unor împrumuturi interne. Asociatul sau firma afiliată este deci ultimul la rând („coada listei”) la recuperarea banilor în caz de insolvență, fiind considerat un „investitor” și nu un creditor comercial obișnuit.
Ca excepție, în cazul în care un asociat a împrumutat societatea și a instituit o garanție reală, adica o ipotecă în condiții de piață, acesta poate fi considerat creditor garantat, deci creanța sa poate fi recuperată prioritar. Totusi, administratorul judiciar este obligat sa verifice strict aceste tranzacții.
Tot ca o excepție, este situația în care un asociat finanțează societatea pentru redresare, dupa deschiderea procedurii de insolvență. Atunci creanța sa poate fi tratată ca o creanță curentă, conform planului de reorganizare.
Florentina Cosma