Modificările recente aduse legislației privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice au generat reacții importante la nivel instituțional. Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională a României, invocând posibile încălcări ale unor principii constituționale fundamentale.
Această inițiativă readuce în prim-plan o temă sensibilă pentru mediul economic: modul în care sunt gestionate cheltuielile în companiile de stat.
Sesizarea vizează modificările aduse Ordonanței privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, prin care au fost introduse prevederi referitoare la cheltuielile de mandat ale administratorilor și directorilor.
Potrivit argumentelor prezentate, anumite amendamente introduse în etapa finală a procesului legislativ nu au fost analizate în ambele camere ale Parlamentului, ridicând probleme legate de respectarea principiului bicameralismului și al legalității.
Unul dintre cele mai importante aspecte semnalate este posibilitatea ca noile prevederi să permită efectuarea unor cheltuieli nelimitate, în special în ceea ce privește:
- cheltuieli de reprezentare
- transport
- diurnă
- cazare
Acestea ar putea fi decontate fără un plafon clar, fiind încadrate generic ca fiind realizate „în scopul exercitării mandatului”.
În acest context, apare riscul unor decontări arbitrare, greu de controlat, care pot depăși limitele stabilite prin contractele de mandat.
În cazul întreprinderilor publice, în special al celor listate la bursă, aceste modificări pot avea consecințe semnificative:
- diminuarea transparenței în utilizarea fondurilor
- creșterea riscului de utilizare ineficientă a resurselor
- afectarea profitabilității și a performanței economice
- vulnerabilizarea intereselor statului, în calitate de acționar
În lipsa unor limite clare și a unor mecanisme stricte de control, cheltuielile pot deveni dificil de estimat și monitorizat.
Sesizarea depusă evidențiază mai multe posibile încălcări ale Constituției, printre care:
- principiul legalității
- principiul bicameralismului
- obligația statului de a proteja interesele economice naționale
De asemenea, este ridicată și problema lipsei de previzibilitate a actului normativ, întrucât formulările generale nu permit o estimare clară a cheltuielilor ce pot fi decontate.
În cazul în care Curtea Constituțională a României va admite sesizarea, procesul legislativ ar putea fi reluat, iar prevederile contestate ar putea fi revizuite sau eliminate.
Decizia Curții va avea un impact direct asupra cadrului legal aplicabil companiilor de stat și asupra modului în care acestea își gestionează resursele financiare.
Situația actuală evidențiază importanța unui cadru legislativ clar, predictibil și echilibrat, mai ales în cazul entităților care administrează fonduri publice.
Modul în care vor fi reglementate aceste cheltuieli va influența nu doar guvernanța corporativă, ci și încrederea în gestionarea resurselor statului.