Legea nr. 52/2026 privind modificarea unor prevederi ale Codului de procedură fiscală aproba OG 11/2025 (adoptata in 24 iulie 2025) pentru modificarea si completarea Legii 207/2015 privind Codul de procedura fiscala si a intrat in vigoare la 20 aprilie 2026
Ordonanța modifică unele prevederi ale Codului de procedură fiscală referitoare la acordurile de preț în avans cât și la procedura amiabilă pentru soluționarea litigiilor fiscale internaționale.
Aceste modificări au scopul de a contribui la soluționarea disputelor fiscale internaționale, de a proteja drepturile contribuabililor și de a facilita aderarea României la OCDE.
1. Acordul de preț în avans (APA)
Se introduce posibilitatea ca acordul de preț în avans (APA), pe care trebuie să îl încheie companiile din România care desfășoară tranzacții internaționale cu părți afiliate, să poată fi extins retroactiv și pentru perioade fiscale anterioare depunerii cererii, pentru o durată de până la 5 ani fiscali, prin mecanismul „roll-back APA”.
Modificarea legislativă va permite ca firmele care solicită un acord de preț în avans să-l poată aplica și pentru anii trecuți (până la 5 ani), nu doar pentru viitor, dacă tranzacțiile sunt similare. În legislația actuală din România, acest acord se aplică doar tranzacțiilor viitoare, ceea ce poate duce la litigii fiscale și dublă impunere.
Implementarea acordurilor APA de tip roll-back ar reduce disputele fiscale și volumul de muncă al organelor fiscale.
Acordul de preț în avans (APA) este emis de organul fiscal pentru a stabili în avans prețurile de transfer în tranzacțiile viitoare între persoane afiliate, pentru o perioadă fixă.
2. Modificări privind procedura amiabilă în domeniul fiscal
Prin modificarea articolului 282 privind procedura amiabilă, se asigură o mai bună aplicare a convențiilor și tratatelor internaționale de evitare a dublei impuneri, reducând riscul disputelor fiscale și dublă impunere pentru contribuabilii români care desfășoară activități economice în relații internaționale.
Cateva prevederi ale art 282 privind procedura amiabila:
– În România, autoritatea competentă în realizarea procedurii amiabile este A.N.A.F.
– Expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) chestiune litigioasă – faptul care generează litigii în urma interpretării şi aplicării convenţiilor sau acordurilor de evitare/eliminare a dublei impuneri la care România este parte;
b) persoană afectată – orice persoană fizică sau juridică cu rezidenţa fiscală în România sau într-un stat cu care România are încheiată o convenţie sau un acord de evitare/eliminare a dublei impuneri şi a cărei impozitare este afectată direct de o chestiune litigioasă.
– În baza prevederilor convenţiei sau acordului de evitare/eliminare a dublei impuneri încheiat de România cu un alt stat, când o persoană afectată consideră că măsurile luate de unul sau de ambele state contractante au sau vor avea ca rezultat o impozitare a acestuia care nu este conformă cu prevederile acelei convenţii sau acord, indiferent de căile de atac interne, acea persoană îşi poate prezenta cazul privind o chestiune litigioasă autorităţii competente a oricăruia dintre statele contractante, dacă convenţia sau acordul respectiv prevede această posibilitate. În cazul în care prevederile convenţiei sau acordului de evitare/eliminare a dublei impuneri încheiat de România cu un alt stat nu stabilesc posibilitatea de adresare către autoritatea competentă a oricăruia dintre statele contractante, persoana afectată rezidentă în România poate solicita A.N.A.F., indiferent de căile de atac interne, iniţierea procedurii amiabile atunci când consideră că măsurile luate de unul sau de ambele state contractante au sau vor avea ca rezultat o impozitare a acestuia care nu este conformă cu prevederile convenţiei sau acordului.
– În cazul în care prevederile convenţiei sau acordului de evitare/eliminare a dublei impuneri încheiat de România cu un alt stat nu stabilesc posibilitatea de adresare către autoritatea competentă a oricăruia dintre statele contractante şi A.N.A.F. consideră că solicitarea persoanei afectate nu poate fi admisă întrucât aceasta nu conţine informaţiile şi documentele necesare sau nu a fost prezentată în termen, A.N.A.F. notifică autoritatea competentă a statului cu care România are încheiată o convenţie sau un acord de evitare/eliminare a dublei impuneri asupra acestui fapt sau implementează un proces de consultare bilaterală care permite autorităţii competente a celuilalt stat să îşi prezinte opiniile cu privire la obiectul procedurii amiabile. Cazul privind chestiunea litigioasă trebuie prezentat de persoana afectată în termen de trei ani sau în termenul prevăzut în convenţia sau acordul de evitare/eliminare a dublei impuneri (dar nu mai putin de trei ani), calculat de la data comunicării actului administrativ fiscal sau orice altă notificare din care rezultă o impozitare care nu este în conformitate cu prevederile convenţiei sau acordului de evitare/eliminare a dublei impuneri încheiat de România cu un alt stat.
– A.N.A.F. întreprinde demersuri cu autoritatea competentă din celălalt stat dacă A.N.A.F. nu poate soluţiona cazul unilateral, participă la negocieri cu cealaltă autoritate competentă în vederea evitării/eliminării dublei impuneri ce contravine convenţiei sau acordului. În realizarea activităţii de negociere, echipa competentă în soluţionarea procedurii amiabile propune conducerii instituţiei un mandat privind opţiunile de negociere ce pot fi acceptate de România în procesul de negociere cu cealaltă autoritate competentă. Mandatul de negociere poate fi revizuit sau actualizat după parcursul derulării reuniunilor bilaterale în cadrul cărora, împreună cu cealaltă autoritate competentă, se analizează în detaliu aspectele de fond ale speţei, ţinând cont de faptele şi circumstanţele relevante ale cazului.
– În cazul procedurilor amiabile în domeniul preţurilor de transfer, mandatul privind opţiunile de negociere se elaborează prin considerarea tuturor metodelor de stabilire a preţurilor de transfer menţionate in Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
– În cazul în care A.N.A.F. a ajuns la un acord cu autoritatea competentă a celuilalt stat contractant privind modul de soluţionare a cazului prezentat, după ce obţine acordul persoanei afectate, A.N.A.F. emite decizia de soluţionare prin ordin al preşedintelui A.N.A.F. pe care o transmite de îndată acesteia. Prin decizia de soluţionare, inclusiv prin decizia de soluţionare se pot modifica sau anula actele administrative ce au stat la baza declanşării procedurii amiabile.
– În cazul în care nu există în derulare o cale de atac administrativă sau judiciară referitoare la actele administrative ce au stat la baza declanşării procedurii amiabile, A.N.A.F. aprobă, prin ordin al preşedintelui A.N.A.F., decizia de soluţionare a procedurii amiabile, cu condiţia ca persoana afectată să renunţe la dreptul de a promova oricare altă cale de atac administrativă sau judiciară referitoare la actele administrative ce au stat la baza declanşării procedurii amiabile.
– În cazul în care sunt în derulare alte căi de atac referitoare la actele administrative ce au stat la baza declanşării procedurii amiabile, decizia de soluţionare a procedurii amiabile, aprobată prin ordin al preşedintelui A.N.A.F., devine astfel obligatorie şi executorie numai după ce persoana afectată prezintă A.N.A.F. dovezi că au fost luate măsuri în vederea încheierii acestora în ceea ce priveşte rezultatul negocierii. Astfel de dovezi trebuie prezentate în termen de cel mult 60 de zile de la data la care decizia respectivă a fost comunicată persoanei afectate.
– Implementarea rezultatului negocierii se realizează prin ordin al preşedintelui A.N.A.F independent de orice prevedere naţională legată de prescripţie sau de constatările organului fiscal care decurg din alte acte administrative fiscale ce au stat la baza chestiunii litigioase.
– În cazul în care A.N.A.F. şi autoritatea competentă a celuilalt stat contractant nu au ajuns la un acord privind modul de soluţionare a cazului prezentat, A.N.A.F. notifică persoana afectată în legătură cu acest lucru, indicând motivele de fapt şi de drept pentru care nu s-a ajuns la un acord.
– Dacă nu se poate ajunge la un acord privind modul de soluţionare a cazului prezentat în termenul prevăzut, la solicitarea persoanei afectate, A.N.A.F. este obligată să dea curs procedurilor de arbitraj, sub rezerva acordului celuilalt stat.
– A.N.A.F. derulează procedura de arbitraj şi implementează rezultatul procedurii de arbitraj prin decizie de soluţionare, fără a fi necesar acordul persoanei afectate.
– Atunci când o convenţie sau un acord de evitare/eliminare a dublei impuneri încheiat de România cu un alt stat nu prevede ajustarea corespunzătoare a bazei de impunere în situaţia în care în acel stat s-a făcut o ajustare a profiturilor unei întreprinderi, autoritatea competentă din România se va strădui să rezolve cazurile în care s-a făcut o astfel de ajustare în celălalt stat pe calea procedurii amiabile. A.N.A.F. realizează procedura amiabilă şi în cazul în care autoritatea competentă a statului cu care România are încheiată o convenţie sau un acord de evitare/eliminare a dublei impuneri îi solicită acest lucru.
– Modalitatea de derulare a procedurii amiabile se aprobă prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.