Legea nr. 118/2026 pentru modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat a fost promulgată de Președintele României la 3 iulie 2026 și publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 550 din aceeași dată și a intrat în vigoare la data de 06.07.2026, aducând una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani pentru cadrul legal al organizării și exercitării profesiei. Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a confirmat, printr-un comunicat oficial, aplicarea noilor prevederi.
Astfel, în urma unei scurte analize, putem distinge două mari direcții de clasificare a modificării legislative: clarificarea regimului juridic al patrimoniului formelor de exercitare a profesiei și extinderea cazurilor de compatibilitate a profesiei de avocat cu alte funcții și calități.
Până în prezent, Legea nr. 51/1995 recunoștea existența unui patrimoniu profesional distinct al avocatului, dar nu stabilea în mod expres regimul juridic al bunurilor care îl compun, în special al imobilelor folosite ca sedii, și nici modul în care acestea pot fi utilizate în afara activității stricto sensu de avocatură. Astfel, această lacună genera, în practică, interpretări diferite de la un barou la altul și dispute privind limitele utilizării spațiilor profesionale.
Noua modificare adusă Legii nr. 51/1991 rezolvă această problemă prin câteva mecanisme concrete:
– avocații pot stabili, la constituirea formei de exercitare a profesiei sau ulterior, un patrimoniu afectat atât activității de avocatură, cât și unor activități conexe permise de Statutul profesiei.
– acest patrimoniu se înscrie într-un „Registru electronic al evidenței patrimoniului de afectațiune al avocaților”, organizat de UNBR; înscrierea produce efecte de opozabilitate față de terți.
– bunurile respective sunt folosite cu prioritate pentru activitatea profesională, dar pot servi și altor activități conexe (de exemplu, formare și educație juridică, cercetare, proiecte editoriale sau tehnologice cu profil juridic), cu condiția respectării independenței, demnității și secretului profesional, precum și a hotărârilor organelor de conducere ale formei de exercitare.
Practic, legea consacră o „afectațiune” de natură civilă, proporțională și funcțională, care permite o utilizare mai flexibilă a resurselor profesionale, fără a compromite garanțiile fundamentale ale profesiei.
A doua direcție de reglementare, și cea cu impact practic imediat asupra activității avocaților care lucrează cu mediul de afaceri, vizează extinderea compatibilităților. Concret, legea stabilește în mod expres că profesia de avocat este compatibilă cu:
– calitatea de administrator sau membru al consiliului de administrație al unei societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, cu condiția ca obiectul de activitate al societății să nu contravină principiilor fundamentale ale profesiei (demnitate, independență, confidențialitate) și ca funcția să nu genereze conflicte de interese cu exercitarea avocaturii, în condițiile stabilite prin Statutul profesiei;
– calitatea de acționar, asociat sau asociat unic al unei astfel de societăți, cu condiția ca obiectul de activitate să nu fie incompatibil cu profesia și ca implicarea patrimonială să nu conducă la confuzie între patrimoniul profesional și cel comercial.
Până la această modificare, exista un vid legislativ pe acest subiect, iar barourile aplicau interpretări neunitare pornind de la interdicția generală privind activitățile „incompatibile cu demnitatea profesiei”. Expunerea de motive a proiectului vorbește despre o „deschidere controlată”, inspirată din modele existente în state precum Olanda sau Italia, menită să permită avocaților să se implice, în anumite condiții, în inițiative precum consultanța fiscală, formarea juridică sau platformele legale digitale, fără a transforma profesia într-un simplu vehicul comercial și fără a afecta separația dintre activitatea profesională și cea antreprenorială.
Condiția comună pentru ambele situații este declararea la barou și menținerea unei delimitări patrimoniale clare între activitatea de avocat și activitatea comercială desfășurată prin societate.
Legea prevede un termen de 90 de zile de la intrarea sa în vigoare pentru actualizarea Statutului profesiei de avocat, având în vedere că prevederile actuale privind incompatibilitățile (art. 29 din Statut) trebuie corelate cu noul cadru legal.
Pentru avocați, această reformă deschide posibilitatea unei implicări directe în structuri antreprenoriale, de la administrarea unor societăți la calitatea de asociat unic.