Modificarea obligațiilor contractuale între profesioniști. Este suficient schimbul de e-mailuri?

In relatiile comerciale dintre profesionisti contractele nu se executa intotdeauna “ca la carte”. Termenele se prelungesc, cerintele se ajusteaza, apar lucrari suplimentare. De cele mai multe ori aceste modificari sunt agreeate rapid, prin e-mail, pentru a nu bloca proiectul

Astfel, apare frecvent întrebarea dacă modificarea unui contract poate avea loc în mod valabil printr-un simplu schimb de corespondență electronică, în condițiile în care contractul prevede că orice modificare se face „cu acordul scris al părților”.

Subiectul este de interes practic, mai ales în contextul digitalizării relațiilor contractuale și al executării contractelor de prestări servicii pe termen mediu sau lung.

1. Principiul forței obligatorii a contractului

Potrivit art. 1270 alin. (1) Cod civil, contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante. Consecința directă a acestui principiu este consacrată de alin. (2) al aceluiași articol: contractul se modifică sau încetează numai prin acordul părților ori din cauze autorizate de lege.

Așadar, regula este clară: modificarea contractului presupune manifestarea de voință concordantă a ambelor părți.

2. Forma modificării contractului: ce cere legea și ce pot conveni părțile

Codul civil distinge între forma cerută de lege și forma stabilită de părți:

• Conform art. 1242 alin. (2) Cod civil, dacă părțile au convenit ca un contract să fie încheiat într-o anumită formă, pe care legea nu o impune, contractul este valabil chiar dacă forma respectivă nu a fost respectată.

• Potrivit art. 1243 Cod civil, în lipsa unei dispoziții legale contrare, orice modificare a contractului este supusă condițiilor de formă cerute de lege pentru încheierea sa.

În cazul contractelor de prestări servicii între profesioniști, legea nu impune forma scrisă ad validitatem. Forma scrisă este, de regulă, una probatorie, stabilită de părți pentru claritate și securitate juridică.

3. Este „acordul scris” echivalent cu un act adițional semnat?

În practică, multe contracte conțin clauze standard de tipul: „orice modificare se face cu acordul scris al părților”. Se pune astfel problema dacă schimbul de e-mailuri din care rezultă clar voința ambelor părți poate fi considerat un astfel de acord scris.

Răspunsul este, în principiu, afirmativ, cu anumite nuanțe importante:

• e-mailul reprezintă un înscris în formă electronică;

• corespondența din care rezultă solicitarea unei modificări și acceptarea acesteia de cealaltă parte exprimă un acord de voință explicit;

• lipsa unui act adițional formal nu afectează valabilitatea modificării, în măsura în care legea nu impune o formă solemnă.

4. Modificarea contractului prin conduita părților

Un argument suplimentar, des întâlnit în jurisprudență, este executarea contractului conform noilor condiții.

Astfel, dacă:

• una dintre părți solicită prelungirea termenului de execuție sau lucrări suplimentare;

• cealaltă parte acceptă și continuă executarea;

• ambele părți se conformează noilor termeni (de exemplu, fără a invoca penalități pentru întârziere),

rezultă că părțile au consimțit tacit, dar neechivoc, la modificarea contractului.

Executarea voluntară a obligațiilor astfel modificate confirmă existența acordului și produce efecte juridice.

5. Concluzie practică

În relațiile dintre profesioniști:

• modificarea contractului nu presupune în mod obligatoriu încheierea unui act adițional semnat olograf;

• schimbul de e-mailuri poate constitui „acord scris al părților”, dacă exprimă clar și neechivoc voința acestora;

• conduita ulterioară a părților, constând în executarea contractului modificat, întărește validitatea modificării.

Totuși, din rațiuni de prevenție juridică, formalizarea modificărilor prin acte adiționale rămâne recomandabilă, mai ales în contractele cu valori ridicate sau cu termene esențiale.

Daniela Clinciu